May 20, 2011

ştii tu, când eram eu ca tine...

...era diferit. exista acel ceva ce acum nu mai e!

oamenii din ziua de azi mă uimesc tot mai tare şi mai tare. câteodată mă întreb, oare câtă cultură de acest gen poate să încapă în aşa un specimen.
pe timpuri era altfel... şi când mă gândesc la "pe timpuri" în minte momentan am imaginea unei domnişoare cu o rochie superbă şi un el care o priveşte din depărtare şi nu ştie cum să-i spună cât mai delicat cât de minunată  este.

(gânduri pe moment)

5 coments:

Bianca Tămaș said...

ce dragut de melancoloc :x

Iulia said...

Timpul trece. Trebuie sa ne schimbam o data cu el... nu e nimic vesnic, oricat ne-am dori:)

Hoinara said...

Foarte frumos blogul tau:)

Liuba. said...

multumesc frumos :)

Anonymous said...

Imi place foarte mult cand o descri pe domnisoara in acea rochie superba si acel el care o priveste din departare ne stiind cum sa-i spuna cat mai delicat cat de minunata este...ceva care s-a cam pierdut din firea omului.;)) acum shuieri pe strada si incepi sa urli ca al nebun sau multe alte lucruri.:) p.s. frumos blog.