Cateodată mă simt la fel ca ea...
Astăzi ziua nu a fost cu nimic mai specială.
Până la urmă am găsit "any" key-ul.
Era şi timpul.
May 31, 2011
May 28, 2011
May 25, 2011
May 24, 2011
şi am lăsat vântul să se joace în părul meu.
pentru prima dată a plecat toată clasa de la ore. Nu pot să cred că şi eu am facut-o, mie doar îmi place franceza... şi totuşi am plecat, cu restul.ce a fost, a fost.
Bătea o uşoară adiere de vânt afară, stateam pe bancă cu incă câţiva, azi ei sunt ceilalţi, azi nu eram atentă la ei. Vroiam să fac ceva şi nu ştiu ce.(ceva nou, cred) şi... nu mi-a luat mult până m-am hotărât! Prima mea experienţă cu scuterul a fost chiar suuuuper.(trebuie să recunosc) Senzaţii pe care le-am avut şi pe care puţin probabil că o să le mai repet. Sunt mult prea fricoasă pentru asta, dar a meritat!
Câteodată e bine să uiţi de tine, să te urci pe scaun şi să....*hai măi, porneşte ăla o dată* ..."ţine-te bine" şi am pornit....
(Chiar a fost frumos)
“I can't change the direction of the wind, but I can adjust my sails to always reach my destination.”
May 23, 2011
evident.
"Mama, mama, Nastea mi-a luat jucăria preferată."
"hmm, păi dă-i alta. Uite câte ai"
"Dar ea nu vreaaaa, mama, mama!!!!"
"las-o copil, tu eşti mai mare"
"Dar nu-i corect! Nastea eşti o rea, nu mă mai joc cu tine!
uite şi dovada, de atunci nu se mai joacă. ... deloc!
"hmm, păi dă-i alta. Uite câte ai"
"Dar ea nu vreaaaa, mama, mama!!!!"
"las-o copil, tu eşti mai mare"
"Dar nu-i corect! Nastea eşti o rea, nu mă mai joc cu tine!
uite şi dovada, de atunci nu se mai joacă. ... deloc!
“A perfect sister I am not, but thankful for the one I've got.”
May 20, 2011
ştii tu, când eram eu ca tine...
...era diferit. exista acel ceva ce acum nu mai e!
oamenii din ziua de azi mă uimesc tot mai tare şi mai tare. câteodată mă întreb, oare câtă cultură de acest gen poate să încapă în aşa un specimen.
pe timpuri era altfel... şi când mă gândesc la "pe timpuri" în minte momentan am imaginea unei domnişoare cu o rochie superbă şi un el care o priveşte din depărtare şi nu ştie cum să-i spună cât mai delicat cât de minunată este.
(gânduri pe moment)
oamenii din ziua de azi mă uimesc tot mai tare şi mai tare. câteodată mă întreb, oare câtă cultură de acest gen poate să încapă în aşa un specimen.
pe timpuri era altfel... şi când mă gândesc la "pe timpuri" în minte momentan am imaginea unei domnişoare cu o rochie superbă şi un el care o priveşte din depărtare şi nu ştie cum să-i spună cât mai delicat cât de minunată este.
(gânduri pe moment)
May 16, 2011
ăsta e capăt de linie.
- Ce nu-nţelegi, chestia aia îmi blochează toate canalele.
- Adică cum?
- Adică nu mai sunt eu.
- Nu mai simţi nimic?
- Nu, este invers. Simt exact totul. Mult prea mult pentru mine.
- Tot nu-nţeleg.
- Sunt altfel. Seamănă cu un scut, dar mă face şi mai fragilă decât sunt.
- Şi ce ai de gând să faci?
- Vreau să uit, cum încerc mereu.
- Ştii bine, nu ai să reuşeşti.
- Iarăşi mulţumesc. Asta a durut ... mult mai tare decât când mi-a spus doctorul.
- Şi eu, viitorul meu, anii mei. Te-ai gândit vreodată la mine cum am să reuşesc.
- Te va ajuta, ai să vezi. Închide ochii şi trage în piept. Simţi cum trece?
- Durerea prin mine? Da.
- Adică cum?
- Adică nu mai sunt eu.
- Nu mai simţi nimic?
- Nu, este invers. Simt exact totul. Mult prea mult pentru mine.
- Tot nu-nţeleg.
- Sunt altfel. Seamănă cu un scut, dar mă face şi mai fragilă decât sunt.
- Şi ce ai de gând să faci?
- Vreau să uit, cum încerc mereu.
- Ştii bine, nu ai să reuşeşti.
- Iarăşi mulţumesc. Asta a durut ... mult mai tare decât când mi-a spus doctorul.
- Şi eu, viitorul meu, anii mei. Te-ai gândit vreodată la mine cum am să reuşesc.
- Te va ajuta, ai să vezi. Închide ochii şi trage în piept. Simţi cum trece?
- Durerea prin mine? Da.
May 15, 2011
And we were butterflies..
cel puţin măcar el ştie ce înseamnă să zbori.
(Later edit : nu, nu-mi place deloc. Variantele mari par mult mai ok.)
May 9, 2011
May 7, 2011
Sunt câţiva morţi în oraş, iubito,
Chiar pentru asta am venit să-ţi spun;
Pe catafalc, de caldură-n oraş,
Încet, cadavrele se descompun.
Cei vii se miscă şi ei descompuşi,
Cu lutul de caldură asudat;
E miros de cadavre, iubito,
Şi azi, chiar sânul tău e mai lasat.
Toarnă pe covoare parfume tari,
Adu roze pe tine să le pun;
Sunt câţiva morţi în oraş, iubito,
Şi-ncet, cadavrele se descompun...
Chiar pentru asta am venit să-ţi spun;
Pe catafalc, de caldură-n oraş,
Încet, cadavrele se descompun.
Cei vii se miscă şi ei descompuşi,
Cu lutul de caldură asudat;
E miros de cadavre, iubito,
Şi azi, chiar sânul tău e mai lasat.
Toarnă pe covoare parfume tari,
Adu roze pe tine să le pun;
Sunt câţiva morţi în oraş, iubito,
Şi-ncet, cadavrele se descompun...
(G. Bacovia - Cuptor )
May 4, 2011
here & there
În astfel de momente şi-ar fi dorit să fie acolo şi nu aici. Acolo măcar ar fi putut face ceva... l-ar fi privit altfel. Aici... aici stă şi încearcă să se gândească la ce ar mai putea face. Îşi doreşte să-i vadă măcar un mic surâs. Ar fi atât de frumos, dar urmează să vină ploaia. Dacă ea ar fi fost acolo, acum ar fi stat amandoi şi s-ar fi privit fără să mai spună ceva...I-ar fi zis că a aşteptat-o de mult timp, iar ea ... ea probabil că ar fi zâmbit.
May 2, 2011
Love is a force you can't control.(Keith)
La fel ca toate, dar totuşi parcă are ceva diferit.
Muzica lui e bună de ascultat în zilele astea cu ploaie. Plouă... azi parcă mi-aş fi dorit touşi să am o umbrelă la mine. Mi-ar fi prins.
Muzica lui e bună de ascultat în zilele astea cu ploaie. Plouă... azi parcă mi-aş fi dorit touşi să am o umbrelă la mine. Mi-ar fi prins.
Subscribe to:
Posts (Atom)