February 26, 2011

când înainte de a scrie aici, ai sunat şi ţi-a răspuns căsuţa vocală...

hmm. n-am mai început de mult timp aşa o postare fără să ştiu ce urmează să scriu. Da, dar sentimentul nu e de neuitat. Revine la normal.
Am vrut să împart blogul meu cu cineva.... a fost doar o idee de moment. Prima de genul ăsta. Şi a rămas doar la stadiul de idee. Nu am făcut nimic în privinţa asta. Poate am să fac. Poate las aşa. Neimportant în momentul de faţă.
Condiţionat sau nu, am avut marea plăcere de a răci săptămâna asta. Nu, stai măi că nu sună ok. Acu' probabil că ai să crezi că de fapt nu am fost răcită. Dar eu chiar am fost. Şi încă în ce hal. A fost o mini vacanţă de care am avut nevoie. Nu pentru pauze şi alea, alea. Nu, chiar nu am mai avut treabă cu ... *thinking* ... cu chestii (dacă pot să le zic aşa) de genu ăsta.
Am stat acasă şi am folosit ciudat de mult telefonia mobilă. Spre mirarea mea. Şi in majoritatea timpului numai eu am sunat. Iarăşi ceva... neobişnuit, având în vedere că luna trecută mă sunau toţi pe mine şi nu eu pe ei. Probabil că şi-au mâncat creditul pe mine. De fapt, şi înainte de a scrie pe aici vroiam să sun, dar spre ghinionul sau noroc sau alea alea căsuţa vocală a luat iniţiativa şi mi-a răspuns ea. Şi aşa am ajuns eu aici, azi.

Blogul meu nu e jurnalul meu, deşi dacă l-aş reciti mi-aş da seama că numai cu un jurnal electronic l-aş putea atribui. Şi probabil aş ofta spunând : "vaaai, cât m-am schimbat" (Altă dată)  Jurnalul e cu totul  altceva.

copilărie : aveam părul atât de scurt şi eram atât de roşcată!!!

0 coments: