Nu ştiu ce caut pe aici la ora asta dar fie.. cred că mi-ar fi plăcut să stau acu' în pat şi să-mi irosesc timpul uitându-mă la vreun film... nu, nu tipic.
N-ai idee cum arătam azi, dar cînd mai intri pe aici, iţi povestesc..Aveam un zâmbet tâpm pe faţă... toată ziua...
"Fiinţo, ce ai?"
mă, n-am nimic..
"eşti fericită"
mersi, constatare, ştiu că am un zâmbet tâmp pe faţă!
"De ce?"
nu îţi spun.
"nu îmi pasă"
Mă mir cum de am reuşit să mă abţin pentru toată ziua... şi ca deşteapta la ultima suta de metri m-am dat de gol. cică descoperă singură
"aaaaa, ce ai? .. eşti fericită, mă bucur că eşti fericită... indiferent de motiv"
dar totuşi vrei să-l ştii...mulţumită?
"daaaaaaaaaaaaaaaa"
şi aşa mi-a fugit fericirea.
5 coments:
mumtimea tuturor multimilor este eterna.
sunt multe lucruri eterne, dar sunt la fel de zadarnice toate.
@Liuba: mhm... ba nu... o viata eterna chiar mi-ar surade :-?
stai, vorbim despre eternitate cand termin despre asta cu cancerul...
uite la ea chiar ca orice clipa e eternitate.
chiar mai. cu cartea mea cum mai merge? *skip the cacofonies, I'm much too bored to avoid them*
Post a Comment