De parcă se poate uita ce e ăla...

Wow, nici mie nu-mi vine să cred că am reuşit să mai dau şi pe aici.
Şi nu pentru că e vineri, ci probabil pentru că am nevoie de muzică nouă pe mp3. Rutină.
Săptămâna asta... săptămâna asta.... a trecut. Am incercat să intru cât mai puţin posibil. Mi-a reuşit. Oh, ce voinţă am.. chiar îmi vine să fiu mândră de ea :)) ..
Azi am plecat de la 12. Mai contează? ..
Turnul e în construcţie. Am trecut iarăşi pe lângă el azi. Ioana lângă mine. "ce e ăla?" .. un muzeu. "ah, da. ce muzeu?" mergi şi intreabă .. "hai." ??? "haaaai" nu eşti normală :))  (Ăsta ca un rezumat oricum.)
Aproape toate sunt bune şi frumoase, mai trebuie lucrat un pic la lucrurile alea bune. Mai am puţin timp oricum.. cred.

Unde e paranormalul? ...

Revenind. De fapt nu prea mai am la ce să revin, în principiu tot ce mi-a rămas de făcut este să astept fără să-mi dau seama ce astept. ( nu-mi place cum sună... prea... ??? ...)
trecem.

p.s. oare de ce am pus titlul ăsta? *confused*