Februarie

     Februarie al meu, nu e al meu. E un moment plin de vise, plin de inspiraţie, plin de regrete şi de dezamăgiri. Februarie al meu era însorit. Acesta este doar o umbră din ce obişnuia să fie. Niciodată nu am ţinut la dragul februarie. Era doar un motiv să aştept primăvara. Atunci înfloresc visele. Ultimele zile din februarie m-au lăsat tristă, căci nu l-am mai simţit, ca inainte, a devenit rece şi a lăsat să-mi bată vântul în faţă dacă aş fi avut să-i spun ceva. Dar nu vroiam să-i reproşez. Am ezitat să-i mai spun ceva, am aşteptat să se calmeze. Mi-a spus să aştept. Dar urma să plece. Să mă lase să mă simt implinită cu primăvara. Februarie ăsta nu mai e al meu.