„Vezi tu, în dragoste, dăm întotdeauna glas viselor. Dar, pentru ca visele
să cânte, nu trebuie să le întrerupem. Or, când vorbeşti între sărutări,
întrerupi întotdeauna visul ameţitor pe care îl au sufletele, în afară de cazul
în care spui cuvinte sublime.”
…..
„Oh, biata mea copilă, ce
geniu farsor, ce spirit pervers putea să-ţi sufle cuvintele de la sfârşit?
Le-am colecţionat, dar, din
dragoste pentru tine, n-am să ţi le-arăt.
Şi apoi, îţi lipsea
într-adevăr prezenţa de spirit şi ţi se părea că e bine să trânteşti un „Te
iubesc!” entuziasmat, în anumite ocazii atât de neobişnuite, încât cu greu îmi
stăpâneam pornirile violente de râs. Să ştii că există momente în care
cuvintele „Te iubesc!” sunt atât de nelalocul lor, încât devin necuviincioase.
Dar tu nu mă înţelegi.”
Guy de Maupassant, Cuvinte de iubire