Am terminat tot în 2010-le ăsta?

2011, vai. Şi ce mare chestie o să se schimbe la anul? ..
Alt an, alte persoane, alte prostii în cap, alte ocupaţii, aceeaşi chestie.
Ei, planuri încerc să nu-mi fac. Am să intru aşa pe nevăzute şi pe neaşteptate. Cât de rău poate fi?

Gata, gata. Fii şi tu, Liuba, puţin mai optimistă. :))

Crize de identitate.

eu? .. eu nu mai exist oficial, decât aici.

Oficial, asta înseamnă să ce.. ah, ce contează... simt că mă înec într-o mare în care totul e la fel.. Nuu, mi-ai promis că o să fiu unică.

они или мы?

Хочу солнца, я хочу счастья, я хочу сидеть на берегу у моря и смотреть на звезды. А потом буду вспоминать какими мы были, и прошепчу: "Я скучаю...."

but spring is warmer....

Uite d'aia există iarnă... să mergi pe stradă şi să îţi îngheţe buzele... dar măcar să fii fericit.
Iarna noastă e fără zăpadă azi...

"It's love, it's not Santa Claus"

 Uite, e cumva un zâmbet pe buzele tale? .. :)

şi ieri şi azi.

'Neaţa. Am avut aşa o noapte. Soră-mea urla că trebuie să vină Moş Craciun, moşu' în sus, moşu în jos. Ah, îmi bubuie capu'... şi în momentu ăsta mi-e foame. Mâncare din plin,  ofc.
Iarăşi am avut vise ciudate, mai degrabă începutul, începutul coşmarelor mele. Visul e o insinuare a imaginaţiei, ceva ce descrie o experienţă pe acolo. Dar, mă lipsesc. Serios. Rămânem la stadiul de vise şi atât nimic realitate. Ah, gata m-am liniştit, parcă e mai bine.
Soră-mea a primit o baghetă "magică" dintr-aia şi acu' aleargă prin toată casa şi vrăjeşte ea pe acolo şi face magie. E comică şi aşa familistă ieri era fericită că stăm toţi la masă. Nu-mi plac copii mici, mai ales ăia ca soră-mea. Fac prea mult zgomot. Sunt pur şi simplu nişte îngeraşi, ce mai. Îngeraşi ce varsă parfumurile de parcă ar fi apă, îngeraşi ce vor să ştie ce gust are "Johnson's Baby", îngeraşi ce vor să se maturizeze prea repede şi încep să folosească şi creionul dermatograf, îngeraşi ce răstoarnă casa cu curu-n sus, îngeraşi ce desenează peste tot. Şi nu mai continui lista, ar trebui să fac un review la vreo 5 ani din viaţa mea. Asta chiar ar fi mult.
M-am surprins de multe ori că-mi amintesc nişte chestii banale şi veeeechi. Prăfuite rău de tot.

Am mai mâncat din tort, nu mai e chiar atât de rău. Dar nu o să mai particip la extreme de a sta în bucătărie ore întregi doar pentru că i-am promis că fac desertul. Vişine şi cireşe. Nuuu, prea extrem. Prea a Crăciun sună asta. N-am mai prins spiritul anu' ăsta, ei na. La anu'? ...

Că tot cineva a vrut postări lungi. (da ştiu, subtil din plin. Ia cu sacu')

in graba!

Spiritul Craciunului meu am impresia ca se cam duce la vale.
Am cam ramas in urma.